© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Prof. univ. dr. Sorin Nicu Blaga: Clujul universitar după Marea Unire şi Şcolile Blajului[2022-09-29]Prof. univ. dr. Sorin Nicu Blaga, reputatul medic cardiolog originar din Blaj, a susţinut luni, 26 septembrie 2022, conferinţa „Clujul universitar după Marea Unire şi Şcolile Blajului”, în cadrul căreia a făcut o scurtă şi foarte convingătoare istorie a contribuţiei profesorilor şi absolvenţilor şcolilor blăjene la dezvoltarea învăţământului universitar clujean românesc. Manifestarea, desfăşurată în prezenţa Preasfinţiei Sale Cristian Crişan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, a avut loc la sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore din Blaj şi a făcut parte din seria conferinţelor „populare” propuse de AGRU Blaj şi parohia Blaj I.Medic şi absolvent de Conservator, Sorin Nicu Blaga este şi un scriitor pasionat de istorie (membru al Societăţii Medicilor Scriitori din România şi al Uniunii Internaţionale a Scriitorilor Medici) care, în ceea ce priveşte Blajul natal, „aduce în atenţie momente istorice care altfel ar fi trecute uşor cu vederea, mai ales de ochii celor mai tineri”, aşa cum scria prof. dr. Dan L. Dumitraşcu, într-un articol apărut în urmă cu doi ani în revista „Viaţa Medicală”, cu ocazia prezentării volumului „Iuliu Haţieganu şi pecetea Blajului cărturăresc”, scris de prof. Blaga, apărut în 2019 la Editura „Buna Vestire Blaj”. Această caracterizare s-a făcut simţită din plin la conferinţa de luni, participanţii asistând la o lecţie de istorie blăjeană foarte bine documentată, prezentată într-un mod captivant şi memorabil. Prin conferinţa „Clujul universitar după Marea Unire şi Şcolile Blajului”, pusă de către autor sub semnul unui titlu sugestiv, „La lumina istoriei şi adevărului”, prof. Sorin Nicu Blaga şi-a propus să redea publicului larg adevărata dimensiune, nespusă, a modului în care şcolile greco-catolice de la Blaj au participat la dezvoltarea învăţământului universitar din spaţiul românesc. „Spiritul” şcolilor blăjene a stat la temelia „spiritului” universitar românesc, acesta din urmă fiind precedat, în Transilvania, de mai multe momente teologice – cum ar fi înfiinţarea Colegiului Iezuit de la Cluj, întemeierea Blajului românesc de către Episcopul Ioan Inochentie Micu Klein şi înfiinţarea la Blaj a primelor şcoli sistematice cu predare în limba română din Transilvania. Profesorul Blaga a făcut, astfel, o scurtă incursiune prin istorie, prezentând modul în care absolvenţii din primele generaţii ale şcolilor blăjene au influenţat mediul universitar şi cultural din afara Blajului sau Transilvaniei. Au fost amintite personalităţi precum Ioan Maiorescu, Aron Florian, George Bariţiu, Aron Pumnul, Simion Bărnuţiu sau Ioan Bianu, dascăli reprezentativi, care însumau una dintre principalele calităţi ale şcolilor blăjene: absolvenţii lor nu erau doar foarte buni profesionişti în domeniul în care activau ci şi participanţi activi la mişcarea de emancipare politico-socială a românilor din Transilvania. Cu ajutorul lor, au fost redactate documentele manifest Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae (1791) şi Pronunciamentul de la Blaj (1868), a fost organizată Adunarea de la Blaj (3/15 mai 1848) şi au fost înfiinţate Asociaţia ASTRA (1861) şi Academia Română (1866). În continuare, prof. Blaga a vorbit despre profesorii şi elevii şcolilor blăjene care au activat în cadrul Universităţii Româneşti din Cluj, în cei peste o sută de ani de la înfiinţarea acesteia (12 mai 1919). Remarcând că toţi cei care au coordonat procesul de preluare de către Universitatea din Cluj a patrimoniului administrat de maghiari au fost greco-catolici – Emil Haţieganu, Iuliu Haţieganu, Alexandru Borza, Nicolae Drăganu -, a menţionat şi numărul mare de rectori ai Universităţii din Cluj care au provenit din şcolile blăjene. Printre aceştia, exceptând pe Nicolae Drăganu care provenea de la Năsăud, în afara celor enumeraţi mai sus se află Camil Sextus Negrea, Ştefan Paşca, Octavian Prie, Octavian Fodor, Augustin Bena, Max Eisikovits, Sigismund Toduţă, Emil Negruţiu, Sorin Leon Muntean sau Raul Şorban. În total, Blajul a dat Universităţii din Cluj 13 rectori, iar României un număr de 82 de profesori universitari (45 la universităţile din Cluj şi 37 în alte centre universitare). În ultima parte a conferinţei, reputatul medic cardiolog a vorbit despre două personalităţi ale şcolii medicale clujene care au urmat liceul în şcolile blăjene şi despre legăturile permanente ale acestora cu Blajul: Iuliu Haţieganu, întemeietorul şcolii medicale de medicină internă (printre altele şi al parcului sportiv care astăzi îi poartă numele, precum şi al Clubului Sportiv Universitatea Cluj, n.r.) şi Octavian Fodor, „mentorul şi maestrul meu în medicina internă”, întemeietorul învăţământului medical modern de gastroenterologie. Evenimentul de la sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore a continuat cu o scurtă prezentare, realizată de prof. univ. dr. Ion Buzaşi, a volumului „Scriitori teologi blăjeni”, apărut la Editura Buna Vestire Blaj, sub egida Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Volumul, întocmit sub înaltul patronaj al Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureşan, adună în paginile sale biografii şi date despre scrierile celor mai importanţi teologi blăjeni. Cartea va fi lansată oficial în cadrul următoarei conferinţe „populare” organizate de AGRU Blaj şi parohia Blaj I. La finalul manifestării, Preasfinţia Sa Cristian i-a adus profesorului Sorin Nicu Blaga salutul şi recunoştinţa Preafericitului Lucian pentru activitatea sa în slujba Blajului şi şi-a exprimat convingerea că „Blajul va rămâne acel laborator care produce oameni valoroşi pentru mediul universitar românesc, conform vocaţiei sale de oraş al şcolilor”. (Biroul de presă al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 616, Ultimul acces: 2026-10-12 08:29:24
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
